Prima pagina | Autentificare | Despre noi | Contactati-ne
Distribuitor TERMOIZOLATII si HIDROIZOLATII
Izolatii cu spuma poliuretanica rigida si amenajari interioare si exterioare
Incalzire gratis
 
Acasa >> Relaxant-Cultural-Distractiv >> Despre Politica >> Schimbarea Imnului ┼či a Zilei Na┼úionale a Rom├ón


Schimbarea Imnului ┼či a Zilei Na┼úionale a Rom├óniei

 

Dou─â propuneri îndr─âzne┼úe 

Schimbarea Imnului ┼či a Zilei Na┼úionale a României

 

      Interzis în epoca comunist-ateist─â, cântecul De┼čteapt─â-te, române! devine, din 1990. imnul na┼úional al României. Dac─â paternitatea versurilor este incontestabil─â – poetul ┼či ziaristul pa┼čoptist Andrei Mure┼čanu (1816-1863) – compozitorul este înc─â controversat. Prof. Vasile Oltean a demonstrat c─â dasc─âlul de cânt─âri, profesorul ┼či cânt─âre┼úul George Ucenescu, ucenicul lui Anton Pann, este adev─âratul creator al muzicii, dup─â îns─â┼či m─ârturia sa: „Sosind furtunosul an 1848, poetul [Andrei Mure┼čianu] c─âuta o melodie dup─â care s─â compun─â un sonet, care s─â cânte între amicii ce erau s─â se adune la gr─âdina parohului pentru o petrecere. Am cântat mai multe cântece de prob─â, iar sosind la ultimul cânt Din sânul maicii mele, iar c─â vine poetul [Andrei Mure┼čeanu], împreun─â cu patru domni români [N. B─âlcescu, I. Br─âtianu, Gh. Magheru, V. Alecsandri]; [...] îmi dete d. Andrei Mure┼čan poesia f─âcut─â [...] îi prob─âm pu┼úine rânduri ┼či v─âzând c─â în tot melosul este o minune potrivit, l-am cântat cu vocea mea tân─âr─â ┼či puternic─â pân─â la fine [...] Din ziua aceea, cântecul De┼čteapt─â-te, române! s-au f─âcut cel mai pl─âcut ┼či familiar, iar eu eram poftit în toate p─âr┼úile ca s─â-l cânt ┼či s─â înv─â┼ú tinerimea s─â-l cânte bine ┼či regulat”. Deci, compozitorul imnului este G. Ucenescu ┼či nu Anton Pann (între timp, Ucenescu devine cursantul lui A. Pann la ┼čcoala sa de psaltichie ┼či tipar psaltic de la Seminarul Mitropoliei, profesorul popularizând cântecul ucenicului s─âu). Cel care face confuzie între cei doi compozitori este episcopul, apoi mitropolitul Iosif Naniescu, confuzie care s-a perpetuat pân─â azi.

      De┼či n-are notorietatea lui Anton Pann, G. Ucenescu este un merituos compozitor de muzic─â bisericeasc─â ┼či culeg─âtor de folclor românesc, autorul volumelor Carte de cânturi cu note de Psaltichie, Cântece de stea ┼či colinde de la copii adunate ┼či ceva mai îndreptate, iar altele ad─âugate ┼či înapoi la copii date (1856), Cânt─âri la Na┼čterea Domnului Nostru Iisus Christos ┼či alte stihuri pentru trebuin┼úa pruncilor (1857), Cânturi morale la s─ârb─âtorile împ─âr─âte┼čti (1859), Victor ┼či Camila (poveste popular─â, 1860), Sonorul sau r─âsun─âtoarele plânso-cânturi (1862), Magazin de cânturi vechi ┼či noi (1863), Versurile na┼čterii (1869), Introducerea elevilor în cunoa┼čterea orânduielilor biserice┼čti (1870), Canonul Sfintei Cuminec─âturi (1874), Tratat teoretico-practic de muzic─â ecleziastic─â (în manuscris, postum).

      Imnul De┼čteapt─â-te, române!, izvorât din vremurile zbuciumate ale istoriei na┼úionale, a fost, ca ┼či Trece┼úi batalioane române Carpa┼úii!, pe placul milioanelor de lupt─âtori pentru libertatea ┼či dezrobirea românilor de sub imperii str─âine ┼či de convie┼úuire laolalt─â („Români din patru unghiuri, acum ori niciodat─â / Uni┼úi-v─â în cuget, uni┼úi-v─â-n sim┼úiri!”; a fost ecoul dorin┼úei de┼čtept─ârii con┼čtiin┼úei unit─â┼úii de neam ┼či limb─â, a identit─â┼úii na┼úionale, idealuri realizate în cele din urm─â, cu eforturi conjugate ┼či v─ârsare de sânge, pe câmpiile libert─â┼úii. Notorietatea lui s-a men┼úinut ┼či chiar a crescut în perioada postbelic─â (1945-1989) ┼či prin faptul c─â a fost interzis, astfel încât readucerea lui în actualitate în acele zile fierbin┼úi ale Revolu┼úiei din decembrie 1989 a fost legitim─â ┼či fireasc─â.

      Dar, judecând la rece, consider─âm – ┼či ne asum─âm consecin┼úele acestei afirma┼úii – c─â, azi, acest imn este oarecum vetust.

      În primul rând, versurile sunt greoaie, specifice epocii preeminesciene, marele Poet ridicând stacheta acurate┼úii limbii române literare, astfel încât versurile imnului cu greu se pot memora. Acesta este ┼či motivul pentru care imnul nostru na┼úional nu se cânt─â la manifest─âri publice, stadioane etc., a┼ča cum se întâmpl─â cu imnul na┼úional al altor ┼ú─âri.

      În al doilea rând, valoarea estetic─â este abandonat─â în favoarea mesajului imnului.

      În al treilea rând, con┼úinutul nu mai corespunde realit─â┼úii României actuale, ┼úar─â membr─â în structurile euroatlantice. Astfel, nu mai putem vorbi, azi de „barbarii de tirani”, „cruzii t─âi du┼čmani”, de voinicii care „sar ca lupii în stâne”, „pizm─â r─âutate”, „de fulgere s─â piar─â, de tr─âsnet ┼či pucioas─â” cei care se retrag din lupt─â, pe du┼čmani s─â-i „trecem prin sabie ┼či foc”, „iataganul barbarei semilune” (suntem independen┼úi de Imperiul otoman din 9 mai 1877!), purt─âm jugul despotismului „ca vitele”, „striga┼úi în lumea larg─â c─â Dun─ârea-i furat─â” ( când, de cine?!). Deviza „Via┼úa-n libertate ori moarte”, pentru care sunt chema┼úi „preo┼úi, cu crucea-n frunte, c─âci oastea e cre┼čtin─â” este superb─â, dar nu mai este actual─â.

      Nu vrem s─â fim în┼úele┼či gre┼čit:imnul De┼čteapt─â-te, române” a f─âcut carier─â, a mobilizat atât masele, cât ┼či elitele, a str─âb─âtut epocile ┼či a contribuit deci ┼či la f─âurirea unit─â┼úii ┼či independen┼úei na┼úionale, dar el numai este de actualitate. Ne-am rec─âp─âtat libertatea deplin─â, independen┼úa este par┼úial ref─âcut─â în hotarele române, de barbari n-avem de ce s─â ne mai temem, c─âci sub aceast─â no┼úiune nu mai exist─â, iar România, este ap─ârat─â de îns─â┼či statutul s─âu de membr─â cu drepturi depline în NATO ┼či UE.

      Actual─â  nu mai este nici deviza „Via┼úa-n libertate ori moarte”, ci unitatea în cuget ┼či sim┼úiri, cum spune ┼či A. Mure┼čanu. Lipsa unit─â┼úii tuturor românilor a fost ┼či este resim┼úit─â dureros. Herodot semnala c─â str─âmo┼čii no┼čtri, tracii, sunt cei mai numero┼či ┼či viteji, dac─â... ar fi uni┼úi. Eminescu, creatorul doctrinei na┼úionale, cere poporului român s─â trag─â înv─â┼ú─âmintele istoriei: „Dac─â fiii t─âi ar fi uni┼úi, totdeauna, atunci ┼či p─âmântul t─âu str─âmo┼česc r─âmânea unul ┼či nedesp─âr┼úit”. Trist─â ┼či actual─â constatare! ┼×i ast─âzi atât în comunit─â┼úile române┼čti din jurul ┼ú─ârii noastre, cât ┼či în diaspora, lipsa de unitate ┼či solidaritate a românilor este evident─â, astfel încât se poate spune despre cosângenii când se ceart─â ┼či se dezbin─â c─â sunt, cu siguran┼ú─â, români. ┼×i în afara grani┼úelor ┼ú─ârii, când doi români discut─â sau disput─â o problem─â sunt emanate cel pu┼úin trei p─âreri.

      Pentru aceste motive, propunem înlocuirea cântecului De┼čteapt─â-te, române!  cu Hora Unirii de Vasile Alecsandri, ca imn na┼úional. Alte argumente; poezia, publicat─â în „Steaua Dun─ârii” în 1857, pus─â pe note de Alexandru Flechtenmacher (1823-1898), a intrat deja în con┼čtiin┼úa public─â din perioada pre ┼či post unionist─â; poate fi mai u┼čor memorat─â, se recit─â ┼či se cânt─â cu însufle┼úire în locuri publice (stadioane, manifest─âri colective etc.). Unirea românilor din ┼úar─â ┼či de pretutindeni este mai strigent─â ca oricând, dup─â modelul altor popoare (maghiarii, armenii, evreii, de pild─â).

      S─â  mai men┼úion─âm c─â autorul ei, Vasile Alecsandri, a fost un militant al Unirii Principatelor, ca membru în Comitetul Central al Unirii, c─â a renun┼úat s─â candideze la domnie în favoarea lui Costache Negri, apoi a lui A.I. Cuza, iar ca ministru al Afacerilor Str─âine din Moldova, începând din mai 1859, a îndeplinit misiuni diplomatice pentru recunoa┼čterea european─â a Unirii pe lâng─â împ─âratul Fran┼úei, Napoleon al III-lea (marele prieten al românilor), a guvernelor Angliei ┼či Italiei.

      A doua propunere vizeaz─â înlocuirea zilei na┼úionale. 1 Decembrie r─âmâne o zi deosebit de important─â în istoria României: Marea Adunare Na┼úionale de la Alba Iulia (circa 100.000 de români) decreteaz─â unirea Transilvaniei cu ┼óara, dup─â ce, anterior, la 27 martie 1918, Sfatul ┼ó─ârii de la Chi┼čin─âu, ┼či la 15 noiembrie, Consiliul Na┼úional Român din Cern─âu┼úi hot─âr─âsc unirea Basarabiei, respectiv a Bucovinei cu ┼óara, realizând astfel reala Românie. Un eveniment la fel de important ca cel din mai 1600, când Mihai Viteazul realizeaz─â prima uniune din istoria ┼ú─ârii, proclamându-se „domn al ┼ó─ârii Române┼čti ┼či Ardealului ┼či a toat─â ┼úara Moldovei”.

      Din unirea, liber consfin┼úit─â a românilor, din 1918, în actualele grani┼úe ale ┼ú─ârii figureaz─â doar Transilvania, celelalte dou─â, Basarabia ┼či Bucovina, fiind obiectul unui rapt ordinar al lui Stalin.

      Dincolo de manifest─ârile de mas─â din zilele Revolu┼úiei din Decembrie 1989, s─ârb─âtorirea Zilei na┼úionale s-a f─âcut cu mare cazn─â, vremea rea, posomorât─â, dar mai ales vremurile au determinat ca dintr-o s─ârb─âtoare na┼úional─â, vesel─â ┼či optimist─â, s─â asist─âm la o atmosfer─â trist─â, cu pu┼úini participan┼úi ┼či aceia încovoia┼úi de frig ┼či de nevoi, cu pomeni penibile pe care guvernan┼úii le fac aleg─âtorilor: fasole cu ciolan, sarmale, vin fiert servit în pahare de unic─â folosin┼ú─â ┼či... înghesuial─â mare. Fiind în postul Cr─âciunului, prin aceste mânc─âruri, românii sunt nevoi┼úi s─â comit─â un p─âcat cre┼čtinesc.

      Propunem, a┼čadar, înlocuirea s─ârb─âtoririi Zilei na┼úionale de la 1 Decembrie la 9 Mai. Argumente: în aceast─â zi sunt s─ârb─âtorite trei mari evenimente: 1) proclamarea Independen┼úei de Stat a României; 2) capitularea necondi┼úionat─â a Germaniei hitleriste ┼či terminarea celui de al Doilea R─âzboi Mondial, în care a fost implicat─â ┼či România; 3) Ziua Europei, România fiind membr─â activ─â a Uniunii Europene. Pentru nostalgicii monarhiei, ziua de 9 mai este în apropierea fostei zile regale. Pe lâng─â toate acestea, luna mai este plin─â de via┼ú─â, natura este favorabil─â pentru tot românul care iese din cas─â spre a asista la parada militar─â, la alte manifest─âri culturale ┼či ┼čtiin┼úifice conjucturale, ┼či, în cele din urm─â, la firescul picnic din parc sau din p─âdurile din apropiere. Sunt temeiuri ca românul s─â se bucure, în sensul deplin ┼či profund al cuvântului, de ziua sa na┼úional─â, iar verdele crud al prim─âverii s─â-i dea speran┼úe de viitor.

      Supunem, deci, aceste dou─â propuneri dezbaterii publice de c─âtre mass-media, elita româneasc─â , politicieni ┼či, mai ales, a omului de rând pentru a provoca o discu┼úie în acest sens, cu calm, f─âr─â emo┼úii ┼či idei preconcepute. În fond, sunt doar dou─â propuneri. 
 

      TUDOR  NEDELCEA

      Telefon /fax: 0351/420313;

      Mobil: 0745602316

      e-mail:tudornedelcea2006@yahoo.com 
 
 
 
 

      * Tudor Nedelcea este membru al Uniunii Scriitorilor din România ┼či Moldova, al Uniunii Ziari┼čtilor, autor a peste 40 de volume, cercet─âtor ┼čtiin┼úific, cet─â┼úean de onoare al municipiului Craiova. A primit numeroase distinc┼úii, premii ┼či medalii din ┼úar─â ( Academia Român─â, Patriarhia Ortodox─â Român─â, Liga Cultural─â pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni etc.) ┼či din str─âin─âtate (recent pre┼čedintele R. Moldova, Mihai Ghimpu, i-a acordat medalia „Eminescu” cu brevet).

 
Cautare :
  



Servicii internet in domeniul medical
Consultanta, website-uri de prezentare, aplicatii pentru conferinte, atlas medical, publicatii, educatie medicala la distanta